Exemplul cel mai la indemana pt. paranoia indusa care ‘ne’ influenteaza : iesitul zilnic din casa – care nu se intampla zilnic !. Simt nevoia sa ies, sa ma angrenez in vreo deplasare, plimbare mai lunga, dar ma blochez la gandul ca treb sa interactionez cu lume, insemnand pericol de imbolnavire de gripa asta ‘acum la moda’. Reflectia (postarea) asta e cauzata direct de chestia asta. In drum spre acasa imi propun sa il scot pe Mihnucu la aer, numai ca deja ma infioara cand ii vad pe unii, altii cu masti medicale pe fata in locurile de joaca, la cozi, in statiile de autobuz si la mai toate trecerile de pietoni. Resimt asta ca pe un recul dintrun camp de forta: nici nu imi vine sa asociez imaginile Mihnucu si oamenii cu mastile pe fata, sa nu zic de altele.
Acum stiu ce inseamna sa-l scot la plimbare, fie sa-l tin ‘cu forta’ la distanta de locurile lui preferate de joaca sau in parc, fie sa-l las liber. Asta cu lasatul liber presupune mare efort de autostapanire pt mine ca stiu ca se termina mereu cu diverse julituri si alte semne de buna purtare, cum fu si cand s-a lovit la buza in Herastrau: pe un ‘pod cu lanturi’ intrun loc amenajat pt copii. De fiecare data e ahtiat sa iasa de sub raza tractoare a lu’ tat’su ca sa zburde cu picii de varsta lui sau mai mari. E de nestapanit ca energie si intensitate, uita de cei mari, uita sa fie prudent sau ‘politicos’, nu mai raspunde la chemari pe ton normal si il inteleg ca atat de rar se intampla sa scape… ca nu vine singur sa se dea iar ‘legat’.
‘Mai’ stiu ce inseamna sa comuti ( asa-i corect ? “shift” … ) complet de pe good-kid-mode pe play-mode. Asa eram si eu ! si … posibil sa mai fiu inca !

Mda, mai sunt vreo cateva alte exemple ‘gen’ : nu fac sau ma ‘schimonosesc’ sa fac ceva asemanator cu ceea ce-mi place, dar numai din cauze exterioare ! De asta regret, ca nu dau impuls unei activitati ce-mi place sau e clar benefica si nici nu sunt sigur de ce fac asta. Daca e bine ! Daca sa ignor ce face , zice lumea, de cei apropiati vbesc ! pe baza a ce vad eu ca fiind ok sau sa ma limitez, cenzurez si sa ascult, sa ma aliniez la curentul general : sa ma pazesc, sa ma feresc/ ascund/ ‘incui in casa’.
De aici aluzia la paranoia: au ei dreptate ? e chiar asa de grav ? e ata de riscant sa fac ce ‘stiu’ eu ca e de bine e sau gresesc ca ma las ‘victima’ influentei lor ? Mmm, va urma !

Am profitat ca HAF isi cumparase de nici o saptamana un U2 ( pt pasionati e sufficient spus, ca si cum ai zice ca “si-a tras un Hummer H2 “ ) si stiam ca e ‘in luna de miere’ cu noua lui achizitie.
Tot el imi deschisese apetitul cu cele cateva fotos de pe forumul ceasornicar.ro – puse imediat dupa achizitia ceasului , cu ocazia asta m-am prins ca e pasionat si de fotografie si e si dotat cu scule pe masura.
Asa ca povestea lunga pe scurt: i-am propus sa iesim cu “pretiosii” la o plimbare in parc si sa-i ‘incingem la sedinta de foto in natura’, sperand la o zi de toamna cu vremea faina . L-am prins intr-o pasa buna cand l-am emailuit : receptiv si liber in w-e, ca am si stabilit intalnirea: duminica la 09.30 in parcul IOR.

Din ce a surprins Clipper ( nickul lui de pe ceasornicar.ro ) : foto adevarate !

Ca fratii…

care pot fi cuminti ca niste soldatei

… se mai ‘jughinesc’

… se mai catara prin copaci.

Pretiosul meu Sinn U1 in decorul ‘de toamna’ :

+ poze din making-of by yours-truly !

HAF in action

staging the modells !

Ma alatur tuturor celor mahniti de trecerea in noapte a marelui actor roman.
O zi trista azi ! vorba lui Alex Galmeanu.

Asa ca ne-am refreshuit si pornit la descoperit imprejurinile: Vaci Utca e o alee pietonala, paralela cu Dunarea, prima artera in interior dupa ‘faleza’ de pe malul raului. Bine-nteles plina de capcane pt turistii omniprezenti : shopping si terase, puburi, dar si multe obiective culturale, biserici, muzee si alte cladiri si parcuri restaurate sa arate ca un oras – ‘rezidenta imperiala’ .
Elefantelul din Budapesta – asa i-a ramas numele pt ca l-am intalnit destul de des , in diverse culori. Aici ROZ…:)

Am furat crampeie si din lumea si cladirile din centrul ‘pt turisti’ dar si din plimbarile prin cartierele ‘obisnuite’ ale Budapestei.

In timp ce fetele mele si pustiul au luat busul turistic

eu am inchiriat o bicicleta de la un centru de inchirieri – super baieti !! si chiar pe 20 august, adica de ziua lor nationala, m-am plimbat cateva ore bune.

Am fost incantata sa descopar organizarea exemplara si traficul super prietenos pt biciclisti !

Mmm, cam ca peste tot in lumea civilzata, ca sa zic asa… mult avansata fata de ce-i la noi ! Sec si trist , dar asa e in realitate, oricat ar parea de cinic. E numai observatia inca adevarata. ma rog…

Toata ziua au fost manifestari oficiale, am asistat si la o parada militara

cu fanfare, tehnica militara, trupe calare – tot tacamul !

si mai ales evenimentul principal al zilei: show aviatic deasupra Dunarii, avioane usoare facand acrobatii pe deasupra si pe sub podurile de peste fluviu,

parada flotei de avioane de pasageri si militare, alte activitati de relaxare pentru un public f. numeros: multimea ocupase ambele laturi ale Dunarii. ciculatia fusese oprita si pe buna dreptate.
Si pe rand din plimbarile noastre:

La muzeul transporturilor

La Bastionul pescarilor

La Poarta Cartierului Evreiesc

Marea Sinagoga din Budapesta

…chiar era mare !

Am inteles de la Tudorel, un norocos = posesor al unei astfel de bicle, ca deja se incheaga si in RO o comunitate a posesorilor de Brompton bikes. Probabil o sa inceapa cu un forum, ca ar fi deja vreo 100 de posesori in tara, deci…
La mai multe si multa constientizare ‘de sine’ a comunitatii ~ !

Pana una alta Veloteca a dat deja sfara in tara despre prima lor intalnire  oficiala .

Am auzit ca pe forumurile int’l ar fi deja un termen dedicat pt ‘bromptonisti’, dar nu mai retin exact forma lui. Suna ok, ‘prescurtat’ si mai usor de apelat decat in forma adaptata de mine. Chiar asa, cine are cunostinta care e termenul consacrat ? – daca exista ! Sau poate veniti cu vreo propunere viabila … ?

Si in imagini…

LE : poze de la eveniment by Fotografu

Mi-e greu sa descriu aceasta experienta. Nu pot fi analitic/sintetic [ scuzati termenii beah ! ] pt ca mi-au placut atat de multe lucruri si am simtit atat de multe in Barca … Am prins o vreme fantastic de buna, am facut si plaja, am mers si cu bicla – care e un mare hobby al meu ( biciclitul ! – tag cloudul o s-o demonstreze curand), nu mai zic de mers la pas pe strazi, stradute, aleiute, in parcuri si pe plaje.

Am stat intr-un apartament intim pe C. Di Diputacio, la jumatatea distantei intre Piata d’Espagna si Piata Catalunya. Am devenit maratonisti si gold wifi diggers, ne-am re-indragostit si ne-am ‘pierdut’ pe aleile din centrul Barcelonei, ne-am lasat in voia gurmanda victime ale patiseriilor si cafe’tariilor din Bari Gothic (vb. lui Nick am poftit si mancat mai multa ‘paine’ decat in RO ), a fructelor de mare proaspete ( adica deloc congelate in prealabil) si sangria cu bucati de portocala si capsuni la gheata.

“Have you tried coming to Barcelona just for one time? I wonder if such thing is possible.” – o spune un localnic pe http://www.spottedbylocals.com/barcelona/

M-am resimtit o buna perioada dupa ce am revenit ‘in the GREY BUH’ , atat de tare ca nu am fost in stare nici sa imi sortez ca lumea cele >700 poze. Prea dureros ! Urmeaza sa ~ ! pana atunci pot arata cu degetul la postul lui ‘Pericol Public‘ aka Denis Vecinu .  Galeria lui e chiar Yummy ! si de asta is constient ca io fac poze, nu foto ca altii cu adevart priceputi !

Casa Batllo

Radu

Anca

Gaudi – Guell

Casa lui Gaudi

La cele trei cruci din Parcul Guell

Trupa de entertaineri de la Cruci- Parcul Guell

In port … Barceloneta

Pe atunci (He-hee, taicã , … sec. XX ! ) ascultam la radio ( Ahaa, la radio! FM ! era inca una din alternative la aparatele de ~ , dar era deja consacrat – totusi nici chiar asa de mult in urma nu era ) emisiunea ( f. buna !! ) lui Flo Calinescu ‘Duminicile celor singuri’ –  cu piesa de rezistenta “Father and Son” by Cat Stevens si nu stiam de ce ma tulbura asa:  For you will still be here tomorrow, but your dreams may not.

Ei, asta fiind de mult si cum multe s-au schimbat intre timp, am facut deja multe alegeri  cu mintea mea sau a altora, in functie de cat eram de constient sau “silit de imprejurari”, zic sa-i dam drumu’ inainte cu blogul. De aici inainte cu info noi, interesante si cat de multe wiki-prsonale.

Ca reper in viitor pentru activitatea de pe acest blog infig aici celebra zicere a Eleanor Roosevelt pe care o tin de motto: “Great minds discuss ideas; average minds discuss events; small minds discuss people.“

Si cum toti putem fi great/ ave/ small ‘in functie de ora zilei’ facem la final statistica.